Etichete

, , , , , , , , , , , , ,


Dacă e 2021, e Albania, mi-am zis, dând cu totul întâmplător peste un articol scris după prima mea experiență albaneză. Au trecut 7 ani de când nu am mai ajuns pe acele meleaguri când, după fiecare dintre călătorii am văzut schimbări radicale în infrastructură: drumuri, hoteluri, plaje, muzee. Sosise timpul să descopăr ce minuni au mai făcut albanezii, și acestea nu erau puține! N-o să vă povestesc aici toate experientele trăite în cele 12 zile în care am fost oaspetele Albaniei. Voi face asta, detaliat, în postările viitoare. Acum doresc doar să alung spaimele românilor care atunci când au auzit unde vreau să merg s-au luat cu mâinile de cap. Contrar opiniilor, Albania este o țară foarte sigură. Am fost primiți peste tot cu ospitalitatea de care dădeam și noi dovadă odată, am fost întâmpinați ca niște membri ai familiei lor pe care nu i-au văzut de mult, mult timp, nu ne-a furat nimeni, nu am fost fugăriți sau bătuți. Nu a umblat nimeni după noi ca să vadă ce facem, unde mergem și cu cine vorbim.

Voi prezenta, în continuare, punctual, informații de care puteți avea nevoie dacă vă veți hotărî, și trebuie să faceți acest lucru, să vizitați frumoasa Albanie.

Nu am înțeles prea multe din limba albaneză, dar ceva mi-a rămas în minte: „ë” se citește „a”, iar „j” – „i”, așa că vom spune Saranda Vlora și Kruia. În plus, nu uitați să mulțumiți pentru tot ce primiți. Un „Falemnderit” (mulțumesc) este totdeauna primit cu un zâmbet larg, descrețitor de frunți.

Vă propun, în cele ce urmează, un circuit care oferă o privire de ansamblu asupra frumuseților din sudul și centrul Albaniei:

București – Giurgiu – Ruse – centura de nord a Sofiei – Pernik – punct trecere frontieră (ptf) Gyushevo – Skopje – Ohrid – ptf Sveti Naum (Ohrid) – Tushemisht (Pogradec) – Pogradec – 850 km;

Pogradec – parcul arheologic Lin – Korçë – Pogradec – Elbasan – Rrogozhinë – Berat (300 km);

Berat – Fier – Gjirokastër – Sarandë (210 km);

Sarandë – Gjirokastër – Blue Eye (Syri i Kaltër) – Castelul Lekuresi – Sarandë (120 km);

Sarandë – parcul arheologic Butrint – Sarandë (40 km);

Sarandë – Lukovë – Himarë – Llogara – Vlorë – Fier – Lushnjë – Rrogozhinë – Durres (200 km);

Durres – parcul arheologic Apollonia – Durres (260 km);

Durres – Krujë – Durres; (100 km)

Durres – Tirana – Elbasan – ptf Qafë Thanë – Skopje – ptf Gyushevo – centura de nord a Sofiei – Ruse – Giurgiu – București (950 km)

● Am cumpărat vignetă Bulgaria, pentru o lună, cu 30 leva, online, de pe site-ul BGTOLL. Pentru Macedonia de Nord nu există vignetă. Te costă 5 € în 6 stații de plată. În primele patru taxa este de un euro fiecare, iar la ultimele două de 50 de cenți fiecare. Taxele se pot plăti și în dinari, dar n-am fost interesat pentru că nu am schimbat bani în moneda macedoneană. Interesant este că la unele stații un euro este 40 de dinari, iar la altele 60! În Albania nu se plătește nici o taxă de drum.

● Intrarea în Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania se face pe baza cărții de identitate sau a pașaportului.

● Venind din Macedonia de Nord și dorind să ajung în Pogradec am ales să parcurg și partea macedoneană a lacului Ohrid, pe traseul orașul Ohrid – ptf Sveti Naum, lăsând pentru întoarcerea acasă ptf Qafë Thanë – Struga.

Am stat la:

Pogradec – Guest House Pogradec (o noapte);

Berat – Guesthouse BellaVista (o noapte);

Sarandë – Guesthouse Villa Joanna & Mattheo (patru nopți);

Durres – Hotel Al-Mar (șase nopți).

● Rezervările pentru Pogradec, Berat și Durres le-am făcut prin booking.com iar în Sarandë am stat la Villa Joanna & Mattheo, casa de oaspeți a bunilor mei prieteni Mila și Ilir Sheho. Și la rezervările făcute prin booking am întâlnit oameni deosebiți, ceea ce mă duce la ideea că peste tot, în Albania, turistul este tratat ca făcând parte din familie. Foarte impresionat am rămas de modul în care s-a comportat cu noi și familia domnului Gëlim Çulaj, șeful hotelului Al-Mar de lângă Durres.

● Prețurile la cazări au variat între 15 și 55 €. La Durres parcarea, umbrela și șezlongurile erau incluse în prețul camerei. Pentru cei care nu locuiau în hotel parcarea, umbrela și șezlongul costau 400 lek adică 3,33 € sau 16 lei. Și pentru că am ajuns aici trebuie să vă spun că 1 € se schimbă pentru sume cuprinse între 120 și 123 lek.

● În magazinele alimentare prețurile sunt comparative cu cele de la noi, dar în restaurante și taverne sunt mult mai mici. Astfel, cel mai scump meniu ne-a costat 16 € (80 lei) de persoană în condițiile în care friptura de miel la cuptor trebuia comandată cu 3 ore înainte. Fiind în ultima zi de vacanță în Albania am cerut să mâncăm la ora 5 după-amiaza pentru a putea „stropi” bucatele și cu un pahar de vin bun, albanez. Doar după masă am aflat că bucătăria hotelului Oaz din Golem a fost deschisă mai devreme special pentru noi. Jos pălăria!

● În Albania, poți mânca o ciorbă și un fel 2 cu numai 500 lek (4 €), iar o mâncare cu fructe de mare este între 750 și 950 lek (6-8 €). Dacă vorbim despre prețuri, la Sarandë accesul pe plaja privată Mango și parcarea ne-au costat 1.000 lek (8,33 €). Intrările la muzee, castele și parcuri arheologice variază între 400 și 1000 lek (3,33 și 8,33 €).

● Cardul este mai rar folosit în Albania. Cel mai bine e să plătiți în lek, moneda lor (1 euro se schimbă pentru 120-123 lek). Am găsit și restaurante, dintre cele selecte, unde am plătit cu cardul. O surpriză plăcută a fost o mică tavernă din cetatea Berat – Antipatrea – unde, neavând bani suficienți pentru a achita ceea ce doream să comandăm, ni s-a acceptat plata cu cardul. Tot cu cardul am plătit la benzinăriile Bolv. Altele n-au acceptat decât numerar. E de întrebat înainte să puneți carburant. Făcând rezervarea prin booking.com și având prețul cazării în euro, de fiecare dată am plătit în această monedă. În general, albanezii acceptă plata în moneda lor națională, dar și în euro sau dolari americani.

● Nu cumpărați cadori pentru prieteni din Sarandë. Aici sunt prețurile cele mai mari. Luați-le din Gjirokastër sau din bazarul vechi din Krujë.

● Albania este scăldată de două mări. În sud, la Sarandë, localitate aflată vizavi de partea de nord a insulei Corfu, este Marea Ionică, unde apa este de un albastru specific, iar plajele sunt, în general, ca în Grecia – cu pietre (mai mari sau mai mici) și mai rar cu nisip fin, iar intrarea în apă este bruscă. Deși nu am văzut arici de mare, este indicat să intrați cu pantofii de baie atât de des întâlniți în Grecia. Într-o zi am prins valuri și când acestea au crescut peste o anumită limită salvamarii i-au obligat pe turiști să iasă din apă. În centrul și în nordul Albaniei este Marea Adriatică. Aici, plajele se întind pe mulți kilometri, nisipul este fin și intrarea în apă se face treptat, pe zeci de metri. Plaja este foarte bună pentru familii. Copiii pot intra liniștiți în apa de doar 10-15 cm adâncime. Deosebită este și îngemănarea dintre munte și mare. Din camera unde am stat la pensiunea prietenilor Mira și Ilir din Sarandë spre vest vedeam Marea Ionică, iar spre est munți înalți de aproape 2.000 m. Poate de aceea nici n-am avut nevoie să pornim aparatul de aer condiționat, cu toate că afară temperatura a fost și de 35ºC.

● Drumurile Albaniei. Prin 2012, când veneam pentru prima oară în această frumoasă țară, drumurile erau atât de proaste încât, deși mergeam foarte încet, aveam impresia că mașina mi se va dezmembra. Dar se lucra intens la refacerea lor, iar schimbările aveau să se vadă de la an la an, nu la decenii, ca pe meleagurile noastre. În această vară am parcurs peste 1.500 km prin jumătatea sudică a Albaniei și n-am văzut nici măcar o groapă. În plus, noile autostrăzi, drumurile și centurile orașelor, adeseori tăiate în munte, te lasă cu gura căscată. Proiectul noului port și al construcțiilor turistice care se preconizează să se facă în Durres pare de domeniul SF-ului. Dar asta-i altă poveste!

● Carburantul costă între 1,30 și 1,55 €/l, cu diferențe minime între benzină și motorină, benzina fiind mai scumpă.

● Cazări pentru buget mic și mediu: 7 – 55 € de cameră; Există însă si multe hoteluri de 4-5 stele, care, pentru prețuri corecte, oferă oaspeților acces la piscine, saune, baruri de plajă etc. Pe faleze, până la ora 22 (în Sarandë) sau chiar 23 (pe zona Durres-Golem) răsună muzica live care creează o atmosferă plăcută, de vacanță.

● Meniul la restaurante și taverne: 5 – 16 € de persoană, bere intre 1,5 – 3 €, vin la pahar – 1,3 €;

● În 13 zile am cheltuit 750 € de persoană.

● Telefonia mobilă, ca în orice țară care nu este în UE, este scumpă, dar cu 8 € am cumpărat o cartelă telefonică locală care oferă, pentru 14 zile, 15 GB de internet, convorbiri nelimitate în Albania și 10 minute spre țară, dacă este absolută nevoie. Mai mult ca sigur, există și alte oferte. Am pus cartela SIM, albaneză, într-o tabletă, apoi am asociat-o cu telefoanele noastre. Așa am avut „internet la purtător” și am putut folosi GPS-ul. În Albania funcționează aplicația Waze într-o variantă mult redusă față de cea de la noi. Cu toate acestea, dacă ați parcurs o dată un drum, acesta este memorat și vă poate fi oferit și off-line, dacă, la întoarcerea acasă, nu mai aveți nimic din cei 15 GB inițiali. Aveți grijă să închideți datele mobile, dar și toate aplicațiile care pot intra chiar și cu datele mobile oprite. La Sarandë am prins (prin căutare manuală) o rețea grecească de telefonie mobilă numită WIND.GR și am putut folosi roamingul UE. Apoi, aceasta nu a mai fost disponibilă, iar anunțul că nu pot folosi decât numere de urgență, m-a liniștit în privința costurilor suplimentare care se pot ridica și la sute de euro.

● Și cum nu totul poate fi perfect, modul în care se conduce pe șoselele albaneze a rămas mult în urma infrastructurii. Dacă mergeți cu mașina nu vă lăsați păcăliți de drumuri și fiți foarte atenți la trafic. Nu se respectă regulile de circulație. Se circulă după principiul înțelegerii între șoferi. Se observă acest lucru mai ales în sensurile giratorii, la plecările de pe loc și la parcări. Șoferii nu se asigură, privesc doar înainte iar cel care pune primul frână pierde prioritatea! Toate acestea se petrec în ciuda faptului că politia este omniprezentă pe șosele din afara localităților și în orașe. Au radare puse pe trepied, în afara mașinii, la vedere. Se pare că amenzile sunt mari. Aveți grijă să nu fiți sub influenta alcoolului când conduceți. Pedepsele ajung și până la 1-3 luni închisoare. Dacă vă este reținut carnetul puteți reintra în posesia lui doar prin ambasadă. Nu am avut astfel de probleme, am aflat despre ele discutând cu prietenii albanezi, dar e bine să vă feriți și să nu faceți ca un șofer care, la volanul unui Lamborghini, a trecut prin fața radarului cu 250 km la oră. Mașina a fost blocată, iar societatea de la care fusese închiriată a fost invitată să-o ridice din Albania. Nu trebuie să ajungeți în situația aceasta, dar evenimentul ne mai spune ceva: Albania are drumuri pe care această mașină poate atinge 250 km/h!

Vacanță plăcută și drumuri fără evenimente în Albania!

Mulțumesc prietenului dr. Thomas Csinta pentru găzduirea acestui articol în paginile prestigioasei sale publicații, Jurnalul Bucureștiului.